Termen de glosar
Aspirație
Acest termen provine de la cuvântul latin aspiratio, care în traducere românească înseamnă a aspira. La modul general vorbind, aspiraţia este acţiunea de a ne orienta, este acţiunea de a ne direcţiona năzuinţele către ceva net superior, inclusiv către împlinirea unui anumit ideal sublim. Atunci când este privită şi considerată dintr-un punct de vedere ezoteric, aspiraţia evidenţiază acţiunea de a ne orienta, de a ne canaliza elanul, năzuinţele, către ceva sublim, către ceva nobil sau către ceva care este ideal. În cadrul fiecărei căi spirituale veritabile se face adeseori referire la starea de aspiraţie, sau se vorbeşte despre anumite aspiraţii pure, superioare.
Vă oferim câteva exemple semnificative de acest fel: aspiraţia către simţirea şi descoperirea lui Dumnezeu într-un mod intim şi inefabil, aspiraţia către fericire, aspiraţia către iubire, aspiraţia către Adevărul Ultim Dumnezeiesc, aspiraţia către Absolut, aspiraţia către erosul pur, aspiraţia către bunătate, aspiraţia către umilinţă, aspiraţia către iertare, aspiraţia către libertate. Este esenţial să ne dăm seama că starea de aspiraţie pură este un atribut dumnezeiesc caracterizat de o energie subtilă, sublimă a cărei frecvenţă de vibraţie nu se modifică niciodată. Atunci când aceasta energia subtilă, sublimă este prezentă din abundenţă în universul nostru lăuntric, în aura noastră, facilitează descoperirea şi experimentarea inefabilă a unor atribute dumnezeieşti ce ne sunt familiare.
De îndată ce dispunem de energia subtilă, sublimă pură a aspiraţiei în Microcosmosul fiinţei noastre devine lesne cu putinţă să atragem şi să acumulăm în fiinţa noastră energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc ce ne este deja familiar sau cu care avem afinităţi. Tocmai de aceea o astfel de aspiraţie puternică este şi rămâne ceva esenţial în cadrul procesului de transformare lăuntrică accelerată ce apare atunci când avansăm pe o cale spirituală autentică. Este însă important să ne dăm seama că intensitatea aspiraţiei noastre apare atunci când dispunem în universul nostru lăuntric, din abundenţă, de energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti.
În vorbirea curentă se face de multe ori referire la nobile aspiraţii. În spiritualitate se vorbeşte adeseori despre tainica şi transformatoarea putere a aspiraţiei. Atunci când ne referim la starea de aspiraţie şi ne raportăm la propria noastră experienţă, în această direcţie, afirmăm că aspiraţia este o sui generis mişcare lăuntrică, elevată, ascendentă ce declanşează un elan ce se poate manifesta sau, altfel spus, poate fi direcţionat inclusiv către un anumit ideal sublim. A aspira implică a năzui cu ardoare către ceva elevat ce este înălţător şi pur.
Prin manifestarea unei aspiraţii constante şi puternice ce este clar direcţionată fiinţa umană ce aspiră cu putere invocă şi atrage apoi în aura ei, spre exemplu, energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc ce îi este familiar sau cu care are afinităţi. Aspiraţia este acţiunea lăuntrică ce face să apară prin intensificare o puternică şi constantă stare de aspiraţie. Printr-o minunată aspiraţie ce este puternică fiinţa umană soarbe pur şi simplu în universul ei lăuntric energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc, cum ar fi: iubirea, bunătatea, iertarea, blândeţea, compasiunea, curajul, răbdarea, eroismul, erosul pur, voia lui Dumnezeu etc. etc.
Aspiraţia subtilă, ocultă, intensă este rezultanta evidentă a unei năzuinţe puternice, ba chiar a unui elan frenetic ce este constant. În felul acesta, printr-o puternică aspiraţie lăuntrică este suptă, este aspirată, uneori în flux neîntrerupt, energia subtilă, sublimă a unui atribut dumnezeiesc ce este apoi acumulată în aura fiinţei umane ce aspiră. În realitatea ei tainică fundamentală, aspiraţia pură este un atribut dumnezeiesc ce este caracterizat de o energia subtilă, sublimă a cărei frecvenţă de vibraţie nu se modifică niciodată. Această energie este nesfârşită.
Atunci când reuşim să atragem şi să acumulăm în universul nostru lăuntric energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti dispunem sau, altfel spus, avem în felul acesta la dispoziţie o energie subtilă, sublimă fundamentală pe care o putem utiliza prompt atunci când avem nevoie, iar prin intermediul acestei energii subtile, sublime dumnezeieşti devine cu uşurinţă posibil să evocăm, să invocăm în Microcosmosul fiinţei noastre energia subtilă, sublimă distinctă a unui anumit atribut dumnezeiesc.
Iată că în felul acesta, în loc să dorim la modul comun să atragem în universul nostru lăuntric energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc ce ne este familiar, dispunem de o energia subtilă, sublimă dumnezeiască ce face să apară în fiinţa noastră o veritabilă revoluţie sublimă, dumnezeiască. În felul acesta scăpăm într-un mod evident de sub tirania dorinţei. Saltul care apare în felul acesta este colosal şi formidabil. Efectele unui astfel de salt ni se dezvăluie prin intermediul gramelor de practică.
Analogic vorbind, în felul acesta este ceva asemănător cu înlocuirea ingredientului zahăr alb pe care îl adăugăm într-un ceai, ce este un macerat la rece ce provine dintr-o plantă tămăduitoare, cu amestecarea în acelaşi ceai a unei cantităţi adecvate de miere naturală. Gustul ce rezultă în felul acesta ne dezvăluie diferenţa şi ne face să descoperim o cu totul altă valoare.
Atunci când dispunem deja în Microcosmosul fiinţei noastre din abundenţă de energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti, respectiva energie face fulgerător cu putinţă să ne orientăm năzuinţele, să ne orientăm elanul către ceva elevat, către ceva pur, către ceva sublim, către ceva dumnezeiesc sau chiar către un anumit atribut dumnezeiesc a cărui energie devine cu uşurinţă posibil, în felul acesta, să o atragem şi să o acumulăm în aura noastră.
Atunci când este privită dintr-un punct de vedere ezoteric, aspiraţia se dezvăluie ca fiind o energie dumnezeiască de bază ce facilitează evocarea şi atragerea în universul nostru lăuntric a energiei subtile, sublime distincte a unui anumit atribut dumnezeiesc. Aceasta este o mare taină ce ni se dezvăluie ca atare prin experienţă. Numai atunci când reuşim cu adevărat aceasta, conştientizăm valoarea acestei revoluţii ce apare în Microcosmosul fiinţei noastre. Sunt destul de puţin cei care cunosc această taină.
Atunci când această modalitate se combină, aşa cum este firesc, cu consacrarea prealabilă a roadelor unei anumite acţiuni lui Dumnezeu Tatăl, eficiența şi valoarea acelei acţiuni creşte în mod evident chiar extraordinar de mult. Pentru a descoperi aceasta este însă necesar ca în locul a nu contează ce dorinţă să substituim o aspiraţie intensă, constantă ce implică utilizarea energiei subtile sublime a aspiraţiei dumnezeieşti care deja este prezentă în aura noastră.
De asemenea este necesar să ne dăm seama că prin intermediul energiei subtile sublime dumnezeieşti a aspiraţiei dumnezeieşti, care deja este acumulată în aura noastră, devine implicit cu putinţă să evocăm, să atragem şi să acumulăm în Microcosmosul fiinţei noastre cu o mare uşurinţă energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc la care năzuim. Tocmai de aceea se poate spune că energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti, care deja este prezentă în aura noastră, facilitează, întocmai precum prezenţa unui sui generis catalizator, invocarea şi atragerea în Microcosmosul fiinţei noastre a energiei subtile sublime a unui anumit atribut dumnezeiesc la care năzuim.
Este de asemenea necesar să ştim că energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti ce este acumulată în universul nostru lăuntric ne ajută să năzuim către tot şi toate cele ce sunt dumnezeieşti, ce sunt sublime, ce sunt eminamente ideale, care în felul acesta ne devin uşor accesibile. În conformitate cu această perspectivă, deîndată ce punem în acţiune energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti, această energie funcţionează, am putea spune, ca o putere sublimă şi atrage prompt în aura noastră fie ceva dumnezeiesc, fie ceva eminamente benefic, fie ceva ideal, dar pur, fie energia subtilă, sublimă a unui atribut dumnezeiesc. Aceasta este o mare taină, care atunci când este descoperită prin experienţă directă, conferă o integrare net superioară eforturilor noastre benefice adecvate.
Diferenţa între o anumită dorinţă, chiar benefică, şi o puternică aspiraţie pură, constantă este ceva asemănător cu descoperirea diferenţei evidente între anumite zgomote şi ascultarea atentă, transfiguratoare într-o stare de reculegere a unei melodii geniale ce este într-un mod dumnezeiesc inspirată.
Prin urmare, se poate spune că pentru a aspira atunci când este nevoie cu o mare putere, pentru a exercita o eficientă aspiraţie avem nevoie să fie în prealabil acumulată deja în aura noastră, chiar din abundenţă, energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti. În cazul manifestării unei aspiraţii puternice, fie către iubirea dumnezeiască, fie către bunătatea dumnezeiască, fie către erosul pur dumnezeiesc, devine cu uşurinţă posibil să atragem fără efort, într-un flux continuu, energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc ce ne este familiar, cum ar fi spre exemplu, iubirea pură, dacă deja dispunem în aura noastră de energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti.
Este tocmai de aceea esenţial să ne dăm seama că aşa cum în cazul unei fiinţe umane armonioase şi sănătoase pofta de mâncare apare şi se manifestă mâncând, analogic vorbind, şi aspiraţia subtilă sublimă dumnezeiască apare şi se acumulează în universul nostru lăuntric aspirând în mod constant şi cu putere. Adeseori este cu putinţă ca prin manifestarea unei aspiraţii puternice, frenetice către un anumit atribut dumnezeiesc, cum ar fi, spre exemplu iubirea pură, este cu putinţă să captăm în simultaneitate în Microcosmosul fiinţei noastre atât energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti, ce facilitează invocarea şi atragerea energiei subtile sublime a iubirii dumnezeieşti, cât şi energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti. În felul acesta beneficiem de o combinaţie a celor două energii subtile, sublime dumnezeieşti.
În cazul în care am dobândit deja o anumită măiestrie în a combina în simultaneitate aceste două energii subtile sublime dumnezeieşti devine cu putinţă pentru noi să ne ajutăm de energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti pentru a invoca şi a atrage cu uşurinţă în Microcosmosul fiinţei noastre energia subtilă, sublimă a iubirii dumnezeieşti. Gramul de practică în această direcţie face cu putinţă experimentarea acestei posibilităţi. În astfel de situaţii procedăm cu înţelepciune şi utilizăm în simultaneitate energia subtilă, sublimă a Atributului Dumnezeiesc al Aspiraţiei Dumnezeieşti pentru a uşura invocarea şi atragerea în simultaneitate a unui anumit atribut dumnezeiesc la care năzuim. Procedând în felul acesta, cu ingeniozitate, captăm în simultaneitate energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti care ne ajută să invocăm şi să atragem în aura noastră, din abundenţă, energia subtilă, sublimă a iubirii către care năzuim.
Energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti pe care o atragem fie în prealabil, fie în simultaneitate cu energia subtilă, sublimă a unui anumit atribut dumnezeiesc în universul nostru lăuntric ni se dezvăluie ca fiind şi un ansamblu de tendinţe înălţătoare, pure, mobilizatoare ce însufleţesc fiinţa umană şi îi conferă un elan lăuntric puternic ce o impulsionează într-un sens sublim, net superior. Energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti ce este captată în aura fiinţei umane elevează implicit frecvența dominantă de vibraţie a conştiinţei şi o canalizează cu putere către experimentarea şi descoperirea anumitor realităţi tainice dumnezeieşti sau o ajută să tindă într-un mod net superior către un anumit ideal pur, eminamente dumnezeiesc.
Manifestarea în fiinţa noastră a unei stări puternice de aspiraţie dumnezeiască face să fie atrasă în aura fiinţei umane o energie subtilă, sublimă specifică ce determină declanşarea unei serii de transformări, inclusiv a elevării frecvenţei dominante de vibraţie a aurei, iar acele transformări eminamente benefice sunt de natură să modifice rapid şi într-un mod considerabil punctul nostru de vedere sau, altfel spus, modul nostru familiar de a gândi şi de a percepe realitatea, atât cea care ne înconjoară, cât şi propria realitate lăuntrică.
Tocmai de aceea se poate spune că manifestarea unei puternice aspiraţii dumnezeieşti ce deja există în Microcosmosul fiinţei noastre, dacă privim aceasta din punctul de vedere al Legii rezonanței oculte, ne putem da seama că o astfel de manifestare atrage după sine o transformare netă a frecvenţei noastre preponderente de vibraţie a aurei. În felul acesta, analogic vorbind, manifestarea unei stări de aspiraţie pură, dumnezeiască poate fi asemănată cu acţiunea de comutare a unui aparat de emisie-recepţie de pe lungimea sa, ca să spunem aşa, obişnuită de undă pe care se afla până atunci, pe o altă lungime de undă net superioară, elevată pe care după aceea aparatul nostru de radio va putea fi acordat spre a recepţiona această nouă frecvenţă de vibraţie ce este corespunzătoare noii lungimi de undă ce este net superioară.
Este însă întotdeauna necesar să avem în vedere că în cazul unei astfel de aspiraţii dumnezeieşti, ce face apoi să fie atrasă şi acumulată în aura noastră energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti, este înainte de toate necesar să dispunem de o energie subtilă vitală ce este suficient de mare şi totodată este necesar să manifestăm în prealabil o intenţie clară, fermă şi puternică ce este constantă. Deîndată ce sunt întrunite aceste două condiţii, ce pot fi considerate nişte condiţii de bază, devine cu putinţă să atragem tocmai prin aspiraţie energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti ce vine în aura noastră de la Dumnezeu. Aceasta este taina aspiraţiei dumnezeieşti ce implică posibilitatea de a atrage în universul nostru lăuntric energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti.
Este însă necesar să precizăm că există o considerabilă şi evidentă diferenţă între reala aspiraţie pură, dumnezeiască ce este caracterizată de o energie subtilă, sublimă a cărei frecvenţă de vibraţie nu se modifică niciodată, şi formele omeneşti, am putea spune, de aspiraţie, care cu toate că ne apar ca fiind superioare, totuşi nu se poate pune vreodată semnul egalităţii între o aspiraţie, ca să spunem aşa, omenească, superioară şi o aspiraţie pură, eminamente dumnezeiască ce este caracterizată de o energie subtilă, sublimă a cărei frecvenţă de vibraţie nu se modifică niciodată. Această diferenţă pe care am punctat-o acum şi aici este necesar să fie luată în consideraţie pentru a nu confunda niciodată aspiraţia pură, dumnezeiască ce este caracterizată de o energie subtilă, sublimă, distinctă a cărei frecvenţă de vibraţie nu se modifică niciodată, cu energii subtile, oarecum superioare, ce caracterizează aspiraţiile ce sunt omeneşti. De altfel, considerăm că este necesar să precizăm că astfel de aspiraţii omeneşti sunt şi rămân în realitate doar nişte dorinţe superioare. Acest aspect este o nuanţă importantă pe care nu este cazul să o pierdem vreodată din vedere.
Este de asemenea necesar să reţinem, dar mai ales este important să simţim aceasta printr-o experienţă lăuntrică directă, că energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti este o energie nesfârşită, distinctă ce vine de la Dumnezeu. Aspiraţiile dumnezeieşti care, de fapt, sunt dorinţe superioare, chiar dacă prezintă o frecvenţă elevată de vibraţie, această frecvență nu egalează niciodată, subliniem nu egalează niciodată, frecvența caracteristică de vibraţie a energiei subtile, sublime a aspiraţiei dumnezeieşti. Captarea şi acumularea în universul lăuntric al fiinţei umane, ce se realizează din abundenţă, a energiei subtile sublime a aspiraţiei dumnezeieşti facilitează enorm, am putea spune, invocarea şi atragerea în universul fiinţei umane a feluritelor aspecte dumnezeieşti, inclusiv a energiilor subtile, sublime ale nu contează ce atribut dumnezeiesc.
Luaţi aminte că, prin intermediul gramelor de practică, devine cu putinţă să discernem când este în realitate vorba de energia subtilă, sublimă a aspiraţiei dumnezeieşti şi când este vorba despre energiile subtile ce prezintă totuşi o frecvenţă ceva mai bună de vibraţie, dar care totuşi nu egalează niciodată frecvența caracteristică de vibraţie a energiei subtile sublime a aspiraţiei dumnezeieşti.
Vă recomandăm să studiați și despre:
Bunăstarea Lăuntrică Spirituală
Termen de glosar Bunăstarea lăuntrică spirituală O sui generis sinteză ce nu este însă exhaustivă, referitoare la așa-zisele ingrediente spirituale, care atunci când sunt trezite mai mult sau mai puțin în universul nostru lăuntric, contribuie apoi în acest sui-generis...
Nuanță
Termen de glosar Nuanță Termenul nuanță desemnează în artele plastice fiecare dintre varietățile unei culori, determinată de compoziția sa cromatică; în lingvistică, nuanța reprezintă un aspect ușor deosebit al sensului de bază al unui cuvânt. La modul general...
Invocație
Termen de glosar Invocație Cuvântul „invocaţie“ din limba română provine din latinescul invocatio. Vocare înseamnă în latină „a chema“, deci invocarea sau invocaţia are semnificaţia de a chema, de a apela, de a atrage înlăuntrul fiinţei noastre, în Universul nostru...
Evocare
Termen de glosar Evocare Acest termen provine de la cuvântul latin evocatio. În felul acesta, este indicată acţiunea de a chema, de a evoca. Printr-o evocare este indicată acţiunea de a ne aminti ceva, făcând astfel ca acel ceva să fie prezent în sfera conştiinţei. Un...
Aprofundare
Termen de glosar Aprofundare Atunci când este privit din orice punct de vedere, termenul aprofundare indică acțiunea de a aprofunda sau altfel spus de a adânci. În domeniul spiritualității veritabile, procesul de aprofundare indică de fapt o experimentare lăuntrică...